Taina Bisericii Ortodoxe Romane

Taina Bisericii Ortodoxe Romane

Multi au fost cei care au incercat sa deschida ochii oamenilor de rand asupra originii adevarate a credintei si originii poporului roman. Nu voi aduce in discutie aceste argumente - cei care doresc pot intre pe site-urile dr. Napoleon Savescu, un istoric care a avut curajul sa spuna, in afara granitelor tarii, povestea acestui popor si a celor din care ne tragem. Eu vreau doar sa va arat o fotografie pe care oricare dintre voi o poate gasi pe Internet: fotografia Patriarhului Romaniei, Preafericitul Daniel. Am remarcat-o intr-o biserica, acum 2 saptamani, cand unul din cei 4 preoti a venit la un batran profesor de istorie de langa mine si l-a intrebat: "Mai aveti Originea limbii romane? Pentru ca se pare ca limba romana nu se trage din limba latina asa cum am fost noi invatati la scoala...". Au fost cuvintele preotului si m-au uimit. Dar la nici 10 minute dupa, vedeam fotografia Patriarhului, aceeasi fotografie care este in toate bisericile ortodoxe, pe scaunul gol destinat Patriarhului in absolut toate lacasurile de cult din Romania.



Nu este vorba despre trucaj, pentru ca puteti merge sa vedeti cu ochii vostri tabloul: intrati in biserica cea mai apropiata de voi si priviti cu atentie. Acum va las sa judecati singuri ce cauta dragonii dacilor in stanga si in dreapta crucii crestine din varful carjei patriarhale. E o taina care nu e pentru noi muritorii de rand.

Laur

Puterea Dragostei

Puterea Dragostei

Imi este din ce in ce mai greu sa raman doar simplu spectator la ceea ce se intampla in lume. Da, am inteles ca nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu, dar cei mai multi nu stiu asta. Nu pentru ca ar fi ignoranti ci pentru ca asa au fost crescuti, intr-o credinta crestina lipsita de esenta. Pentru ca esenta credintei este Sfanta Treime, Dumnezeu Tatal si Fiul si Sfantul Duh. Dar ce stiu oamenii in afara de aceste nume? Nimic. De ce nu inrteaba? De rusine! Nu vorbesc decat din experienta mea. In vremea in care, dupa experiente extraordinare care m-au pus in contact cu lumea nevazuta, descopeream Calea Suprema, incepusem sa merg si eu la biserica sa ascult Liturghia. 

 

 Si saptamani la rand am mers fara sa fiu impresionat, ci pur si simplu pentru ca stiam ca acolo, in Biserica ortodoxa, incepe Calea. Voiam sa intreb atat de multe, dar imi era rusine. Imi era rusine ca lumea va rade de mine. Vorba Parintelui Teofil, Diavolul iti ia rusinea la tinerete iar cand incepi sa intelegi cum e alcatuita lumea, iti da rusinea inapoi: sa nu intrebi, sa nu te duci, sa nu faci, pentru ca iti este rusine. Si pentru ca-mi era rusine nu intrebam. 

Dar Dumnezeu m-a ocrotit intotdeauna de mic. Si mereu cand aveam nevoie de ceva, imi trimitea om care sa-mi arate calea. Asa s-a intamplat si de data asta. Pur si simplu m-am intalnit pe strada cu o prietena si din vorba in vorba mi-a spus sa vin la biserica din spatele Cocorului, la Sfantul Gheorghe. Acolo au fost cu adevarat inceputurile luptei mele cu patimile dinlauntrul meu, cu fortele nevazute care se straduiesc sa te tine departe de El. Intr-una din zile, in timp ce asteptam sa vina preotul sa ma spovedesc, vine omul de la lumanari si-mi da sa citesc o carte. Era o carte imensa, dar am luat-o. La final, cand am vrut sa i-o dau inapoi mi-a spus ca o pot tine mai multe saptamani pana o termin. Si cartea aia mi-a deslusit abecedarul drumului meu. Era “Din ospatul credintei”, scrisa de parintele Teofil Paraianu. Dupa acea carte veneam altfel duminica la Liturghie. Si in fiecare Duminica, mai descopeream ceva care imi scapase data trecuta. Ajunsesem sa simt mare parte din Liturghie. Dar daca Dumnezeu nu imi arata Calea si acum as cauta zadarnic in intuneric. Dumnezeu mi-a scos in drum acea prietena… Dumnezeu m-a trimis sa ma spovedesc si l-a intarziat pe preot, pentru ca omul de la lumanari, de mila  ca asteptam mult timp, sa vina sa-mi dea o carte sa treaca timpul mai usor. Iar Parintele Teofil Paraianu m-a luat de mana si m-a condus primii pasi, asa cum un alt Teofil avea sa o faca, peste cativa ani, intr-un chip si mai minunat. Pentru ca Parintele Teofil Brasoveanul nu mai traia atunci cand aparitia lui in viata mea m-a ajutat sa indraznesc cu adevarat pe cale. Nu o sa ma apuc sa va spun ca mi-a aparut sub forma unei holograme sau mai stiue eu cum. Asa ceva e apanajul taberei celeilalte. Dumnezeu face altfel lucrurile: el le face prin oameni si atat de simplu incat noi nu putem recunoaste niciodata o minune desi traim minunile la tot pasul. Sa va spun, totusi…

Colegul meu de birou, omul care sta langa mine, este practicant ortodox. Multa lume considera ca unui barbat nu I se potriveste asta, dar acelora vreau sa le atrag atentia ca cei dintai apostoli au fost barbati. Colegul meu, cum spunea, se straduieste sa duca o viata cat mai placuta inaintea Lui: sa nu minta, sa nu se dedea la barfe, sa nu vorbeasca urat, sa tina posturile… Prin exemplul lui m-a ajutat si pe mine sa ma ridic la un alt nivel comportamental. Intr-o zi, pe cand citea pe site-urile de ortodoxie, a deschis un link si a aparut un interviu: era un interviu luat in anii `90 parintelui Teofil Brasoveanul. Uitasem de el. Adica nu uitasem de tot, pentru ca perioada in care l-am cunoscut nu o voi uita niciodata. Daca ma intristeaza ceva, e ca atunci cand l-am cunoscut pe Parintele Teofil, gandurile mele erau pe alta cale, oarecum asemanatoare cu ortodoxia si inca nu ma desprinsesem de experientele de care va aminteam la inceput. Am ramas surprins si am dat cautare pe google dupa numele lui. Asa am aflat ca persoane care l-au cunoscut au scris o carte despre el, o carte in care au pus cateva interviuri acordate de Parintele. Si au mai pus amintiri ale catorva persoane care l-au cunoscut. Cartea se numea: PUTEREA DRAGOSTEI. Fireste, am vrut s-o am neaparat, asa ca am comandat online la cateva librarii. Raspunsul lor a fost ca: stocul s-a epuizat. Peste cateva zile insa, o alta editura mi-a raspuns ca mai are cartea. Am cumparat 3 exemplare: unul l-am dat unui prieten care l-a cunoscut si el pe Parintele iar un alt exemplar a ajuns la fostul meu instructor de arte martiale, care si el il cunoscuse si care, aflat intr-o vizita scurta la mine acasa, a vazut cartea si m-a rugat sa i-o dau lui. Din Puterea Dragostei am aflat eu ca rugaciunea catre Dumnezeu trebuie sa aibe mereu inceputul pentru vrajmasii nostrii. Pentru ca Dumnezeu vrea ca toti sa ne indreptam si sa mergem la el, iar vrajmasii nostrii, prin ura pe care o au, prin invidia lor, prin felul in care ne nedreptatesc pe noi, isi consuma viata nu Mantuirii lor, ci gandurilor si faptelor rele. Iar noi insine, suntem legati de ei, pentru ca, chiar si daca nu a fost cu voia noastra, noi i-am determinat pe vrajmasii nostrii sa cada atat de jos. Asa ca avem o raspundere morala si spirituala fata de ei. Un cuvant rostit nelalocul lui poate sa faca dintr-un om un vrajmas pe viata. O fapta buna neceruta de altul, poate crea un alt vrajmas. Ura lor este legata intr-un fel sau altul de noi: noi am declansat-o si noi trebuie sa o potolim. Dar oamenii sunt tot oameni si degeaba am merge sa incercam sa vorbim cu respectivii. Singurul lucru care ne ramane de facut este sa ne rugam lui Dumnezeu penrtu vrajmasii nostrii, ca ei sa-si gaseasca calea si sa se mantuiasca.

Voi face aici o pauza si o sa va mai povestesc o intamplare care m-a marcat atunci. Aveam probleme si de fiecare data cand aveam probleme mari (de cateva ori in viata) am indeplinit un ritual extraordinar: mergeam la 9 biserici aflate in linie dreapta sau in forma de cerc (important este ca sa nu te intorci pe un drum pe care deja ai fost). Si acolo lasam cate un acatist in care ceream ce aveam nevoie – mereu ceea ce am cerut mi s-a indeplinit, dar niciodata nu am cerut lucruri nebunesti. Dar la un moment dat, intr-un acatist, am scris, printre altele ”se roaga ca puterea lui Dumnezeu sa-I spulbere vrajmasii…” Preotul care a citit acatistul insa, foarte atent, s-a oprit brusc la acel acatist, a sters ceva pe hartie si l-am auzit dupa aceea “se roaga ca Bunul Dumnezeu sa imblanzeasca inimile vrajmasilor…”. Atunci am realizat ca noi oamenii, in mod special eu, nu stim sa ne rugam si mai mult, nu stim sa cerem ceea ce avem nevoie. Mi-a fost rusine de mine, dar in acelasi timp am acceptat ideea ca toti suntem fiii Lui, si ca pe toti ne iubeste si ar vrea sa ne primeasca la El. E normal, pentru ca orice tata din lumea asta, vrea ca toti copiii lui sa fie cuminti, destepti, frumosi etc etc. Si toti il avem pe Dumnezeu in noi. Revin…

Am mai invatat din cartea Parintelui Teofil ca oricat de mult ai vrea, nu poti sa fii fatarnic: nu poti sa fii in acelasi timp si cu Dumnezeu si cu Satana. Trebuie sa alegi si avem acel liber arbitru atat de controversat.

Am mai invatat din cartea Parintelui Teofil ca nu trebuie sa ne rugam ca sa obtinem bani sau case sau masini, pentru ca toate astea sunt vremelnice, ci trebuie sa ne rugam Lui sa ne dea Darurile cele mai inalte: intelepciune, sa putem vindeca, sa avem puterea Cuvantului pentru a-l marturisi pe El, sa putem ajuta oamenii. Acestea sunt darurile spre care trebuie sa ne indreptam, nu cele materiale care sunt vrajmasie cu Dumnezeu.

Am mai invatat ca mintea si sufletul sunt diferite si ca de multe ori, sufletul vrea sa se roage, dar mintea nu-I da voie si ii aduce ganduri diverse… “Sufletul meu se ruga, iar mintea mea era departe”…

Am mai invatat ca trebuie sa-I ajutam pe cei care ne cer ajutorul si sa-I primim pe toti ca si cum ar fi Dumnezeu insusi. Pentru ca in scrierile vechi se spune: cine a primit prooroc, plata de prooroc va primi… cine a primit inger, plata de inger va primi… iar cine isi va primi aproapele ca pe insusi Mantuitorul…”

Am mai invatat ca toate stapanirile sunt puse de la Dumnezeu si sunt puse dupa sufletele oamenilor: daca oamenii sunt rai, vor avea conducatori rai; daca oamenii sunt desfranati, vor avea conducatori desfranati; daca oamenii fura de la ceilalti, intr-un fel sau altul, vor avea conducatori care-I vor fura pe toti. Si tot ce se intampla se intampla pentru ca oamenii sa se schimbe. Vor conducatori intelepti? Pur si simplu sa se roage pentru asta, dar fara sa-I injure sau sa-I blesteme pe cei pusi acolo. Pentru ca asta inseamna nu numai ca nu respecta vointa lui Dumnezeu, dar vorbele respective sunt spune impotriva Parintelui Ceresc. Si atunci cum sa se schimbe carmuirile?!

A inceput razboiul nevazut

A inceput razboiul nevazut

Ma uit neputincios la ce se intampla sarmanei noastre tari. Privesc zguduit cum tradatorii de neam si tara ne vand, sub acoperire legala, determinand destine de sclavi pentru urmasii urmasilor nostri. Totul sub masca dorintei de a scoate tara din criza. Parafrazand o lozinca nu foarte veche, “Totul pentru front, totul pentru victorie”, cozile de topor ale romanilor reteaza nu doar trunchiurile vechi ale stejarilor, ci smulg din pamant orice noua mladita care a avut curajul sa creasca, sa incerce sa-si faca drum catre lumina soarelui. Ne intorc unii impotriva celorlalti. Ne spun ca pensionarii sunt niste cancere care mananca banii celor activi. Dar unde sunt banii acelor pensionari? 30 de ani de cotizatii, cu dobanda minima de rigoare, i-ar asigura pe toti pentru cati ani le mai raman de trait. Si vin profesionistii in manipulare spunand ca pensionarii sunt tinuti de cei activi? Dar banii lor, ai pensionarilor, unde au ajuns? Cine le-a furat acele cotizatii de – au ajuns la “mila” salariatilor activi? Nu mai vorbesc ca unii pensionari mor dupa cativa ani, fara sa se bucure ca au cotizat 30 sau chiar 40 de ani. Diferenta de bani, unde se duce? In buzunarul cui intra? Calculati si voi 30% dintr-un salariu brut. Atat cotizeaza un salariat pentru pensie, in fiecare luna. Inmultiti cu 12 luni si cu 30-40 de ani. Calculati dobanda minima anuala la aceste sume de bani si veti vedea cat a cotizat un pensionar pe care unii acum spun ca traieste din mila salariatilor si in detrimentul lor. Unde sunt acei bani? Cine i-a furat si incearca sa acopere furtul banilor?!

Ne mai intorc si “privati” contra “bugetari”. Nu taie din fondurile lor secrete ci din salariile amaratului de bugetar. Dau la unii, taie la altii, in asa fel incat sa starneasca invidia intre noi si sa sarim unul la gatul altuia, in timp ce ei se imbuiba cu banii nostri. Unde sunt banii nostri?!

Imi venea sa vomit cand am auzit ca “Guvernul isi asuma raspunderea pentru…”… Cum isi asuma Guvernul raspunderea? Ce se intampla daca in urma actiunilor lor ne ducem si mai jos? Se confisca averea fiecarui membru al Guvernului ca sa se acopere cu ea pierderile rezultate? Sunt exilati pentru 20 de ani cu drepturi cetatenesti pierdute cei care au luat decizii poraste? De ce nu li se iau lor si urmasilor lor dreptul de a mai detine vreo functie atata vreme cat mint, escroceaza, falimenteaza o tara intreaga?! A fost unul ministru al sanatatii intr-o guvernare si s-a ales praful de sanatate? Pai nici el, nici urmasii pana la a 3-a sau chiar a 4-a generatie sa nu mai aibe dreptul de a conduce ceva in tara respectiva. Sa nu mai aibe dreptul de a fi alesi si nici macar de a alege timp de 3 sau 4 generatii. Abia atunci nimeni nu si-ar mai bate joc de tara asta, pentru ca ar face-o in detrimentul propriei familii si ar periclita viitorul propriei familii. Acelasi lucru cu oricare alt ministru. Cu ce ma incalzeste pe mine ca e destituit si inlocuit cu altul? Raul facut, cine il repara? Noi, poporul, prostii care platim taxe si impozite. A mintit vreunul in declaratia de avere? Pai sa nu mai aibe nici asta dreptul de a semna vreun document oficial timp de 10 ani sau chiar mai mult, in functie de gravitate. Daca el minte in propria lui declaratie de avere, inseamna ca pentru noi se alege praful. Si sa ma scuteasca cei care spun ca “a omis”, a “gresit”. Sa plateasca pentru asta, ca a fost ales nu sa omita sau sa greseasca, ci sa indrume o natiune. Sa plateasca toti pretul minciunii si a incompetentei fiecaruia. Care este acea RASPUNDERE pe care Guvernul si-o asuma? Fireste, aceea de a fi scosi din functia publica si mutati “disciplinar” intr-un post de ambasador sau diplomat, pana se mai stinge scandalul – ca doar de aia Romania are o gramada de ambasade, consulate si misiuni de toate felurile in tot felul de tari.

Si totul facut sub sintagma “Divide et impera” (dezbina si cucereste, n. a.). Pentru ca atat au reusit ei sa invete la scolile pe care le-au facut, multe sau putine.

Poate ca in mintile unora dintre cei care citesc aceste randuri cetatenii Romei vor fi fiind stramosii nostri alaturi de daci. Pentru mine nu au fost decat scursurile unui imperiu ajuns in prag de colaps care au venit peste pamantul sfant al stramosilor nostri daci. Si care nu au reusit sa cucereasca nici macar 20% din Dacia dar au reusit sa impuna, prin minciuna si tradare, o noua istorie a cuceririi lor. Eu nu sunt urmasul Romei, ci al dacilor, cei care isi radeau sfidator de moarte pentru ca intelegeau superioritatea spiritului asupra trupului. Oare cei care incearca subjugarea poporului nostru nu-si dau seama ce mare greseala fac? Oare paranormalii din preajma politicienilor, gen Aliodor Manolea sau care mai sunt, nu reusesc sa le explice acestora, ca atunci cand romanul nu-si va mai putea stapani trupul, spiritul sau va porni la lupta? Nu ma refer la lupta cu pietre sau gloante sau cine stie ce alte arme. Ma refer la lupta nevazuta, la cea dintre Trecut si Viitor, dintre Bine si Rau. Oare paranormalii lor sa nu stie ca vor trezi la viata forte pe care nu-si doresc sa le trezeasca?! Mizeria morala in care este tarat poporul roman a inceput sa trezeasca luptatorii Trigonici. Ei, cei care lupta cu Puterea Cuvantului, a Cuvantului dintru Inceput, incep sa se trezeasca din somnul milenar. Ei, pacificatorii atator universuri, trimisi sa asigure linistea Pamantului, au fost treziti de loviturile marsave pe care dusmani nevazuti le dau acestui popor greu incercat. Dumnezeu parca le-a luat mintile asupritorilor. Nu-si dau seama, ca ceea ce fac ei unui intreg popor, nu este altceva decat reeditarea Golgotei la nivelul unei intregi natiuni? Romanii au inceput sa urce Dealul Golgotei, catre locul unde vor fi crucificati. Si nimeni si nimic nu-i mai poate opri. Unii vor rade citind aceste cuvinte si vor rosti sarcastic: “Pai daca ajung pe cruce, se cheama ca au murit”. Dar aceia sunt niste neaveniti, niste persoane neinstruite care nu au habar ce s-a intamplat in realitate in momentul Crucificarii. Iadul insusi a fost invins prin acea crucificare si din acel moment, puterea Raului pe Pamant a inceput sa scada. Forta trecutului a inceput sa se piarda si Viitorul sa se intinda tot mai mult in Timp. Ceea ce se intampla in ultimele decenii sunt zbateri disperate ale unei Puteri ce-si simte aproape sfarsitul. Yinul si Yang-ul au descris cel mai bine acest lucru: cand Puterea ajunge la apogeu, ea dispare… Cand Totul ajunge la apogeu, se transforma in Nimic, iar cand Intunericul a cuprins totul, se transforma in Lumina. E mersul lucrurilor, e viata permanenta a Universului, e datul ce ne-a fost dat de dinainte de inceputuri. Lumea nevazuta a inceput sa se zbata. O simt si eu, o simt si altii ca mine si probabil o simt si paranormalii lor. Si paradoxal, desi acum ar vrea sa se opreasca, nici macar asta nu o mai pot face: sunt condamnati sa mearga inainte si sa retraiasca Trecutul, clipa in care a inceput caderea lor spirituala…

Laur

Ritualul focului

Ritualul focului

In urma cu cateva mii de ani, oamenii venerau, intr-o forma sau alta focul. De la fulgerele care loveau la intamplare si pana la ceremoniile religioase organizate in masa, focul a generat adevarate povesti adevarate despre el si puterea pe care o reprezinta. Desi toti respecta focul sau se tem de el, putini au fost cei care au invatat sa-l si foloseasca. Venerat de popoarele care au trait pe Terra cu mii de ani in urma, sub forma zeilor, imaginea si forta focului au fost preluate de catre artele martiale mai mult sau mai putin violente. Pana si Biserica Crestina a preluat focul, simbolul acestuia fiind Insusi Sfantul Duh.

Ca tot ceea ce exista in acest Univers si focul respecta principiul Yin - Yang, respectiv pozitiv si negativ. Nu se poate altfel. Intotdeauna va exista un echilibru. Asa a fost dat sa fie. In virtutea acestui echilibru si focul poate fi folosit in ambele sensuri. Poate fi folosit in scopuri bune sau folosit pentru distrugere. Totul depinde de cel care il foloseste si de modul in care il foloseste. Dar cei ce vor sa practice acest ritual, trebuie sa-si aduca aminte de un proverb din strabuni, de o poveta pe care stramosii nostri initiati in ale misticismului ne-au lasat-o, dar a carei explicatie s-a denaturat de-a lungul timpului.

Pentru ca, o data declansate fortele in cauza, exista riscul de a nu le mai controla si de a le face sa se intoarca impotriva ta. Orice abatere fie cat de mica te va face sa pierzi controlul fortelor pe care le chemi. Asa ca atragem atentia tuturor cititorilor care vor sa practice acest ritual sa aiba mare grija si sa urmeze intrutotul sfaturile noastre. In materialul de fata vom invata sa folosim focul propriu zis dar si sa trezim si sa constientizam aceasta trezire, a focului launtric, care este mult mai puternic.

Ce este un Altar?

Multi se intreaba de ce, atunci cand este practicat un ritual, este neaparat necesara existenta unui altar. Oare spiritele nu te aud decat in fata unui altar? Ce importanta are daca esti intr-o camera, unde este altarul tau sau in camera vecina? Pentru cei curiosi, pe care nu-i criticam pentru nestiinta lor, raspund cu un exemplu mai clar: are aceeasi importanta pe care o are usa la o casa. Poti fi pe oricare din laturile casei, dar usa e doar pe o parte. Si acum, sa va dau si explicatia detaliata. In orice ritual pe care l-ati practica, tot ceea ce faceti nu faceti singuri. Prin actiunile voastre constiente sau inconstiente, chemati in ajutorul vostru spirite din lumile de dincolo - si spun lumi pentru ca sunt mai multe si diferite, unele mai bune, altele mai rele, unele mai ciudate, altele periculoase. Voi deschideti o poarta intre lumea asta si una din lumile de dincolo.

Ba, mai mult, la inceput, prin forta pe care v-o da ritualul, obligati uneori spiritele sa vina sa va ajute. Spun ca le obligati, pentru ca nici un spirit din lumile bune nu vine de buna voie. Datoria spiritelor e catre lumea de unde-l chemati si nu catre lumea asta. Prin ceea ce faceti, voi obligati spiritele sa-si lase propriile actiuni pentru a va ajuta pe voi. Si atunci acele spirite se vor imparti intre lumea lor si lumea asta, consumand mai multa energie decat ar trebui si existand chiar si riscul ca misiunea din lumea lor sa esueze. In aceste conditii, va dati seama ca nimeni nu vine de buna voie. Exista, intr-adevar si situatii in care spiritele chemate vin cu draga inima, dar aceste ocazii sunt rare si, de regula, se refera la o cauza cu adevarat nobila si nu la micile noastre dorinte. Tocmai de aceea este foarte important sa invatam sa folosim puterea ritualurilor, pentru a putea controla permanent fortele covarsitoare pe care le trezim. Poarta casei din exemplu dat este tocmai altarul. Altarul este locul in care voi deschideti si inchideti poarta dintre cele doua lumi. iar paznicul cheii de acces sunteti voi insiva. Asa ca nu va jucati cu focul, in sens figurativ.

O regula generala pe care trebuie sa v-o insusiti permanent, este aceea ca lumea noastra este o lume crestina, Forta suprema fiind Trinitatea. In conditiile in care armatele ceresti, sa le zicem, stapanesc acest Univers, tot ceea ce este puternic este sub semnul Crucii. Asadar, orice altar ne-am construi, respectiv orice usa am deschide, trebuie facut sub semnul Crucii, al Trinitatii absolute, ca Forta stapanitoare in Univers. De asemenea, altarul trebuie sa respecte niste principii numerice, cifrele folosite in calculele voastre fiind 3 (simbol al Trinitatii simple), 5 (simbol al crestinismului), 7 (numarul lui Dumnezeu), 21 (de 3 X 7, simbol al Trinitatii absolute). Pe baza acestor cifre puteti face diverse combinatii numerice.

Altarul

Pentru ritualul focului, altarul trebuie sa fie o simpla cutie metalica (este foarte important amanuntul) cu dimensiunile urmatoare: lungimea 81 cm (3 X 27), latimea de 35 cm (5 X 7) si adancimea de 5 sau 7 cm. Daca nu va permiteti confectionarea unei cutii metalice cu aceste dimensiuni, atunci faceti o cutie de orice dimensiune, folosind cifrele pe care vi le-am indicat anterior. Se va folosi o cutie metalica si nu una de lemn din cauza conductibilitatii metalului, mai exact datorita faptului ca orice metal permite o mai buna circulatie a energiilor din jur. Cutia se va umple cu nisip sau pamant.

Se recomanda ca locul de unde luati pamantul sa fie cat mai departe de lume, pentru a nu fi deja incarcat cu diverse energii care ar putea sa ne perturbe ritualul. Daca nu aveti un loc retras de unde sa luati pamant, mergeti intr-un cimitir, in partea mai putin umblata. Pentru ca cimiterele sunt locuri sfinte in care spiritele fie ele bune sau rele, sunt obligate sa respecte aceleasi reguli. Inainte de a pune pamantul in cutie, stropiti cutia cu niste apa sfintita. Spuneti, simplu, “ Sfintesc aceasta cutie in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin” de 3 ori si stropiti cutia tot de 3 ori. Puneti nisipul si faceti acelasi lucru - stropiti de 3 ori si spuneti “Sfintesc acest pamant in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin”
Cand incepeti ritualul, in mijlocul cutiei trebuie sa aveti o candela aprinsa pusa chiar pe pamantul din cutie. Candela este simbolul Luminii, este Lumina calauzitoare care ne indruma pasii ca sa nu ne ratacim. Si candela trebuie luata tot de la o biserica.

Ritual spre insanatosire

Daca ai pe cineva bolnav si doresti sa se faca bine, ia o bucata de hartie si deseneaza pe ea un semn ca in figura 1. Desenul reprezinta o jumatate de soare stilizat cu un numar de 5 raze. In functie de numele persoanei, Soarele poate avea un anumit numar de raze. Intre fiecare 2 luate cate 2 din raze, se va scrie cate o silaba a numelui celui bolnav. Daca il cheama Andrei, in figura se va nota, in sensul acelor de ceasornic,pornind de sus:


AN D R E I


Daca pe bolnav il cheama Eugen, se va nota:


E U GEN


Respectand formula de notare, puteti trece orice nume intre razele soarelui stilizat. Rostiti: “ Chem Focul Sfant de dincolo de lumea creata si necreata. Cer forta pentru X. Fie ca Forta Focului sa-i dea putere lui X. Sa arda boala lui X si sa-l lase pe X curat si sanatos, asa cum l-a trimis Domnul pe Pamant. Sa arda raul din radacina si sa-l lase pe X sanatos. “ Se foloseste simbolistica Soarelui pentru ca Soarele este, pentru acest Univers, datator de viata si de moarte. El poate, prin caldura focului sau sa ajute culturile diferite dar si sa le distruga, sa le arda, lasandu-i pe oameni muritori de foame.

Ritual de dragoste

Luati 3 bucati de sarma neizolata, de aproximativ 30 de cm fiecare, pe care sa le indoiti in forma unui cerc, a unui triunghi echilateral si a unei cruci, lipind extremitatile cu putin cositor. Se folosesc aceste figuri de sarma deoarece metalele sunt bune conductoare de electricitate, permtand o mai buna circulatie a energiilor trezite. Capatul final va fi lipit pentru a evita scurtcircuitarea energiei. Diametrul cercului facut trebuie sa fie de 7 centimetri, laturile triunghiului de cate 5 centimentri iar laturile crucii tot de cate 5 centimetri. Pentru cei care doresc sa foloseasca permanent magia Focului, le recomand sa mearga la un bijutier si sa comande aceste figuri din argint, dandu-i bijutierului coordonatele. Argintul permite o mai buna rezonanta cu energiile din jur, fiind un receptor foarte bun.

Bucatile de sarma se infig in nisip, sub forma unui triunghi cu varful in sus, avand candela la mijloc, triunghiul in varf, cercul la stanga noastra si crucea in partea dreapta. Cele 3 figuri geometrice simbolizeaza Forta Geometrica generata de Trinitatea acestui Univers, respectiv de Dumnezeu Tatal, de Isus si de Sfantul Duh. In toate bisericile ortodoxe, aura tatalui este un triunghi, cea a Fiului un cerc, iar Sfantul Duh, ziditorul Lumilor, ste reprezentat de cruce. Cand faceti aceasta parte a ritualului trebuie sa fiti macar putin curati trupeste. In acest sens, in saptamana in care vreti sa-l practicati, nu mancati deloc carne - puteti manca orice altceva, dar nu carne si nici preparate din carne. Mai mult, in zilele de miercuri si de vineri ale saptamanii respective, nu mai mancati nimic dupa orele 18.00 (1 A 8 a 9 a 3 X 3 a 3 Trinitati). Ritualul de dragoste se face dupa orele 21.00 (21 a 3 X 7 a 3 - semnificatia cifrelor am dat-o mai sus). Puteti face ritualul si la alta ora, dar forta maxima declansata de procedeu va putea fi obtinuta doar respectand orele in cauza.

La orele stabilite va asezati in fata altarului, aprandeti candela, beti 3 guri de apa sfintita, luata de la o biserica si spuneti de 3 ori . Va asezati in genunchi, intr-o pozitie care sa va fie destul de comoda si intindeti bratele in sus, ca pentru o invocare, cu palmele orientate in sus si degetele lipite intre ele.

“ Tata ceresc, vin astazi eu, in fata milei Tale si te rog sa ma izbavesti pe mine de toate pacatele savarsite cu voia sau fara de voia mea. Stiu ca nu sunt vrednic Parinte ceresc, dar vin cu inima deschisa in fata Ta si te rog pe Tine sa ma ajuti. Iubesc Parinte pe X si vreau sa ma iubeasca. Trimite Forta Iubirii asupra lui X, Doamne, Tu, cel ce ai trimis Iubirea pe Pamant iar noi, pacatosii, am crucificat-o. Ajuta-ma Parintele meu pe mine sa-mi vad dragostea impartasita si ajuta-ma Doamne sa cunosc Iubirea. Caci noi, oamenii, prin purtarea noastra crucificam iubirea in fiecare zi si nu mai cunoastem ce-i dragostea adevarata. Ajuta-ma pe mine Parinte si fie numele Tau in veci binecuvantat. Amin.”

Daca doriti sa legati pe cineva de voi cu ajutorul Focului si persoana respectiva este o cunostinta de-a voastra, invitati-o acasa cu un motiv sau altul. Sub pragul usii puneti o sfoara mai lunga, dupa ce ati pus-o mai intai pe altar. Pentru asta aprandeti candela, cititi Paraclisul Maicii Domnului o data, apoi puneti sfoara pe altar. De la candela aprandeti o lumanare (toate lumanarile pe care le folositi trebuie sa fie luate doar de la biserica). Tineti lumanarea in mana, chiar daca va pica ceara, nu e o durere prea mare si spuneti: “Acum, aici, la mine, chem paznicul Focului de dincolo de Orizonturi. Sa-mi aduca focul dragostei pentru X si sa-i trezeasca lui X dragostea pentru mine.”

Spuneti de 7 ori acest lucru si lasati, de fiecare data, sa cada o picatura sau 2 de ceara pe sfoara. Stingeti lumanarea si pastrati-o. O veti folosi putin mai tarziu. Luati sfoara si puneti-o sub covorul de la intrare, dar aveti grija, peste ea trebuie sa treaca doar persoana in cauza. Asa ca, daca mai vin si alti invitati, uitati-va pe vizor (sau pe geam, daca stati la curte) si luati sfoara de acolo - o veti folosi cu alt prilej. Cu bucata de sfoara respectiva puteti merge si acasa la persoana in cauza apoi o trimiteti sa va aduca un pahar cu apa, puneti sfoara sub covor si, dupa ce trece pe deasupra ei, veti gasi un alt motiv sa ramaneti singur (a) in camera - il trimiteti sa puna paharul la loc. Dupa ce v-ati asigurat ca a pasit peste sfoara, o luati si mergeti acasa, la Altar. ar fi bine daca in timpul acesta puteti face rost si de un fir de par de-al respectivului - pe haine sunt o gramada de fire. Ajunsi acasa, aprandeti din nou candela, cititi Paraclisul o data, apoi aprandeti lumanarea pe care ati folosit-o la inceput. Spuneti: “Paznic al Focului de dincolo de Orizonturi, te chem pe tine in numele Tatalui si al Fiului si al Sfatului Duh. “ Faceti chemarea de 3 ori. Apoi: “Iti dau tie, sa ai grija de ea, mereu, dragostea lui X pentru mine.”

Cand pronuntati numele persoanei, ardeti firul de par. Firul de par contine cantitatea de informatie maxima despre orice individ. “ Sa o pazesti si sa nu o lasi sa plece. Iar focul dragoste sa-l arda pe X asa cum ard eu aceasta bucata de sfoara. Drumurile lui X sa inceapa cu mine si sa se termine la mine. “ Stingeti lumanarea si folositi-o si in zilele urmatoare. de fiecare data spuneti: “Te chem Paznic al Focului, de dincolo de Orizonturi, sa ma ajuti sa castig dragostea lui X.”

Ritual pentru desfacerea farmecelor

Daca doriti sa ajutati pe cineva sa iasa de sub puterea de atractie a unei anumite persoane. Mergeti la altar, aprandeti candela si spuneti: “ Creatori de dincolo de Timp si Teritoriu, Parinti ceresti, va chem pe voi azi, acum, aici, ca sa-l ajutati pe X. Pe X il arde focul dragostei pentru Y. Deschideti portile de dincolo de Inceputuri si lasati sa vina la X Luptatorii Fortei Vitale. Sa-l ajute pe X sa scape de focul ce-l arde, de focul aprins in el (ea). Iar daca cineva i-a facut vraji lui X, daca cineva a trimis spiritele Intunericului la X, voi, Luptatori ai Fortei Vitale din lumea nevazuta distrugeti spiritele negre. Dumnezeu sa va binecuvanteze.”

In situatii de acest gen nu e nevoie sa trimiteti spiritele Intunericului la persoana care i-a facut farmece respectivului, pentru a va desavarsi razbunarea. Simpla prezenta a Luptatorilor Fortei Vitale echivaleaza cu distrugerea demonilor, motiv pentru care cei din lumea de dincolo vor trimite alte spirite, de data asta la persoana care le-a chemat, pentru a se razbuna pentru pierderile suferite.

Ritual pentru momente de cumpana

Daca doresti sa realizezi ceva in viata, esti intr-un moment de rascruce, nu stii exact ce anume sa faci, vino in fata altarului, aprande candela si spune Tatal nostru. Aprande 3 lumanari puse in forma unui triunghi echilateral cu varful in jos (candela la mijloc) si spune: “ Foc viu din Foc Sfant, Lumina din Lumina calauzitoare, arzi pana la capat si arata-mi drumul pe care sa merg. E noapte in fata mea, aprande candela Foc Viu si arata-mi drumul ca sa nu ma ratacesc. Caci sunt fiu al acestui Pamant si smerit vin acum la tine, tu, cel ce ai aratat drumul stramosilor mei. Aprande-te Foc viu in ochii mei si ajuta-ma sa vad drumul cel bun.” Apoi lasati candela sa arda pana a doua zi dimineata. In timpul somnului, din dimensiunea astrala veti primi informatia ceruta prin Poarta Viselor. Nu va asteptati ca in vis sa va apara cineva si sa va spuna ce sa faceti. Pur si simplu, a doua zi, indoiala o sa va dispara si veti sti ce aveti de facut. Ba, mai mult, e posibil ca solutia primita sa difere de tot ceea ce ati vrut voi sa faceti.

Ritual spre imbogatire

Acest ritual se recomanda a se face in noptea de Sanziene. Pentru ca atunci se deschid portile dintre lumea noastra si una din lumile de dincolo unde sunt paznicii comorilor ascunse. In aceasta zi, spiritele care au in grija tezaurele din adancuri aprand in plan astral focuri care arata oamenilor locurile unde sunt ingropate comorile. Din pacate, cei care vad un astfel de loc se considera fericiti, fara sa se gandeasca la urmarile negative ale cautarilor lor. Pentru ca, majoritatea comorilor ascunse sunt blestemate, iar blestemul ii atinge si pe cei care vor sa le dezgroape. Daca, totusi aveti curaj sa intrati in lupta cu spiritele nevazute, faceti-o dupa o pregatire in prealabil.

Timp de 21 de zile inainte de Sanziene tineti post sever. Nu mancati carne, nu beti alcool, nu faceti dragoste, rugati-va in fiecare seara spunand de cate 9 ori. Apoi, pe o bucata de placaj desenati un cerc dublu cu o carioca neagra. Intre primul cerc si al doilea, lasati o distanta de circa 1 - 1,5 cm. In interiorul cercului scrieti Eli, Eso, Amo.

Pe cercul mic puneti candela aprinsa. Inainte de a spune ceva luati 3 inghitituri de apa sfintita si stropiti, de asemenea, altarul, tot de 3 ori, folosind un manunchi mic de busuioc, planta care simbolizeaza norocul in traditia populara romaneasca. Spuneti, in functie de ziua in care faceti ritualul: “ Sanzienelor, surorilor, mergeti de ocoliti Pamantul ca vantul si ca gandul si va intoarceti la mine de-mi aratati locul in care se gaseste o comoara, locul cel mai apropiat de mine“
Pe banda dintre cele doua cercuri turnati benzina careia ii dati foc cu o lumanare aprinsa, la randul ei de la candela. Priviti fix flacara candelei timp de 2 – 3 minute, rostiti cele 3 cuvinte in ordinea data, apoi inchideti ochii si lasati gandurile libere, fara sa le orientati in vreun fel. La un moment dat unul dintre ganduri va va arata si imaginea locului in care e ingropata comoara. Daca aveti curaj sa mergeti mai departe, bafta. Dar sa nu uitati ca noi ne facem singuri Destinul si sa nu puneti hotararea voastra in seama altora.

Focul launtric

Ultimul paragraf l-am consacrat focului launtric, cel care exista in fiecare dintre noi dar pe care nu stim sa-l controlam sau sa-l folosim. Ca localizare, exista 2 puncte in care arde acest foc launtric, fiecare avand importanta sa. Primul punct este plexul solar (sau plexul), pur si simplu. Este punctul de manifestare al sentimentelor, bune sau rele. Aici simtim dragostea, ura, frica. Toate senzatiile se manifesta in acest punct si ne macina. Indiferent de tipul de senzatie, focul trezit in noi ne arde, ne consuma propria noastra energie, fara sa ne dam seama de asta. Si cui oare nu-i place senzatia pe care o simte atunci cand se gandeste la persoana pe care o iubeste? Dar aveti grija, senzatia asta arde cumplit. Este destul de greu sa ne impotrivim sentimentelor, dar e bine sa o facem pentru propria noastra sanatate. Asezati in fata altarului, spuneti de 3 ori. Apoi, cu privirea la flacara candelei, rostiti.

“Eu, X, deschid acum cale Focului din mine. Sa vina focul din mine, sa iasa, sa arda de tot si sa ma lase pe mine curat si sanatos, asa cum eram inainte de a se aprande scanteia focului in mine. Iesi Focule si du-te la dusmanii mei, caci eu sunt fiu al acestui pamant si nu pot fi ars.”

Cel mai greu e sa treziti energia suprema din organism, cea fara de care nici un corp nu ar putea sta in picioare si nu s-ar putea misca. Este vorba de Focul vostru interior, care se gaseste in stare latenta la 4 degete sub ombilic. In artele martiale locul se numeste Dantian sau Oceanul de energie. Trezirea acestui ocean energetic permite folosirea unor resurse fantastice in lupta sau in viata de zi cu zi, putand ajunge la preluarea controlului extrasenzorial al altor persoane doar printr-un simplu gest. Nu recomand tuturor trezirea Dantian-ului, existand riscul de a nu mai putea controla energia trezita si putand exista riscul unei pierderi continue de energie pana la epuizarea totala, respectiv pana la moarte.

De asemenea, folosirea procedeelor de trezire a Focului interior facuta de unul singur poate duce la deschiderea inconstienta a unor alte canale energetice decat cele care ar trebui deschise, riscand chiar inversarea polaritatii voastre energetice individuale. Din acest motiv recomand celor indrazneti folosirea unor procedee tehnice de Tai Chi sau de Chi Qung, sub indrumarea unor maestri puternici si in nici un caz dupa diverse carti - cartile vor fi doar pentru lectura.

Puterea subconstientului

Puterea subconstientului

Sa fii puternic a fost visul dintotdeauna al omului. Din pacate, foarte putini mai stiu sa viseze la ora actuala. Si este si mai mic numarul celor care stiu ca forta este in noi, in fiecare. Trebuie doar sa o trezim. Si sa invatam sa o folosim in viata. Sa invatam asadar sa fim puternici.

Ce este Vointa?

Daca ar fi sa dam o definitie, atunci putem spune ca vointa este capacitatea oamenilor de a-si trai singuri viata, de a-si controla comportamentul in cele mai diverse situatii si de a-i controla si pe ceilalti.

In primul caz avem de a face cu visele noastre, cu trairile noastre mai mult sau mai putin constiente sau inconstiente, in care un rol deosebit il joaca subconstientul, adica acel bagaj de cunostinte ancestrale sadit in fiecare din noi. De multe ori dorintele sunt egoiste si temporale iar neindeplinirea acestora nu are un efect negativ asupra noastra. In schimb, este cea datorita careia ne putem realiza visele, dorintele, nevoile, planurile noastre de viata. Functie de capacitatile psihice ale fiecaruia dintre noi, neindeplinirea planurilor poate avea un efect negativ si consecinte dezastruoase atat in plan psihic cat si in plan fizic. Pentru ca vom ajunge sa spunem ca nu am avut suficienta vointa pentru a realiza ceea ce ne-am propus si ca noi nu suntem in stare de nimic. Asta este cea mai mare gresala a oamenilor, in marea lor majoritate si o astfel de parere ii transforma pe cei mai multi in niste loseri, niste oameni incapabili de a duce pana la capat o treaba.

Ca sa puteti face ceva din voi, trebuie sa va cunoasteti, sa va acceptati asa cum sunteti si sa va doriti schimbarea. Nu poti obtine o schimbare daca nu recunosti ca ai nevoie de ea. Un barbat (sau o femeie, vom aborda problema, pentru mai multa claritate, din punct de vedere masculin, fara vreo discriminare sexuala, ci pur si simplu pentru simplicitate, situatia fiind identica in cazul femeilor) timid si care pozeaza intr-un dur nu va putea niciodata sa se apropie de o femeie, punand esecul sau pe teama faptului ca, vezi Doamne, el este un tip inabordabil si cu sange rece, care dispretuieste femeia. In fapt, el este un timid si se teme ca daca cei din jur isi vor da seama, il vor trata ca atare. Acest individ, ca toti ceilalti, trebuie sa se accepte, sa se analizeze asa cum este si sa vada unde trebuie sa mai lucreze: atunci cand discuta cu partenerii de afaceri, atunci cand incearca sa abordeze o femeie, atunci cand vrea sa lege o prietenie. Lucrand asupra unui alt puct al sau decat asupra celui slab, nu va obtine nici un rezultat, fiind apoi complet dezamagit de el si de aici, un intreg lant negativ care-l va afecta atat pe el cat si pe cei din jurul lui.

Trebuie sa stim de la bun inceput ca vointa noastra este legata de impulsurile nervoase care ajung la creier. Reteaua nervoasa coordoneaza intreaga functionare a organismului. Din pacate, cum la scoala nu invatam astfel de lucruri, e greu sa le stim, pur si simplu. Dar oricare dintre voi, ati constatat ca atunci cand sunteti motivati puteti face orice. De exemplu, cei care urmeaza unele cure de slabire au o motivatie foarte puternica: iubitul sau iubita nu se mai uita la ei pentru ca s-au ingrasat. Sau vor sa cucereasca o noua femeie si atunci incearca sa o impresioneze prin puterea lor.

Nu toti reusesc, ceea ce inseamna ca valoarea fortei nervoase puse in actiune de aceste persoane este mult prea mica si nu reuseste sa infranga setul de obisnuinte cotidiene. Acestia, de fiecare data se ascund in spatele unor afirmatii de genul “la ce-mi trebuia mie aia” sau “oricum nu s-ar fi intamplat nimic” sau “nu se putea ca o femeie ca ea sa se indragosteasca de mine”. Dar astea sunt pur si simplu refugii ale incapacitatii noastre de a ne coordona viata asa cum vrem. Preferam sa ne lasam traiti de viata decat sa ne traim noi viata. Iar la final, cand vom trage linie si vom vedea care a fost rezultatul, vom spune ca noi n-am fi putut sa facem aia sau cealalta, desi stim, in sinea noastra, ca nu am mers pana la capat.

Sa ne infrangem automatismul

Primul lucru pe care trebuie sa-l infrangem este propriul nostru automatism, obisnuinta noastra. Pentru asta trebuie sa ne impunem un program complet diferit de cel pe care-l avem zilnic. Si foarte folositoare sunt o agenda, in care sa ne notam planul de a doua zi, pe ore si un mic ceas pe care sa-l punem sa sune la orele respective. Numai ca planificarea nu trebuie sa ramana doar pe hartie. Trebuie sa facem ceea ce am scris. Din aceasta cauza nu vom trece lucruri foarte greu de facut ci lucruri pe care, in mod normal nu le face.

De exemplu, dimineata cand ne trezim, primul lucru pe care sa-a facem inaintea unui dus sa fie 4 sau 5 flotari sau genoflexiuni, asa semi-adormiti cum suntem. Apoi, daca obisnuim sa facem dus cu apa calda, la sfarsitul dusului ne vom spala pe picioare (si pana la final pe intreg corpul) cu apa rece. Acelasi lucru il vom face si seara, chiar inainte de culcare. In masina, in drum spre serviciu, ne fixam un numar de respiratii abdominale. Asta pentru ca noi, oamenii, in general, nu stim sa respiram. Inspiratia nu este profunda si nici expiratia. De aceea va propun un excercitiu care nu necesita un efort foarte mare dar care necesita concentrare din partea voastra.

Exercitiul se foloseste si de catre practicantii de arte martiale si este foarte usor si eficient, permitand o revigorare a organismului. Exercitiul incepe cu o expiratie. Mai exact, scoateti tot aerul din plamani si din stomac. Va tineti respiratia cat numarati pana la 5 (cresteti treptat, din 5 in 5, dupa un anumit numar de zile, functie de antrenamentul personal). Apoi inspirati pe durata a 5 secunde – trageti aer in piept si in abdomen timp de 5 secunde. Atentie, aerul nu se trage dintr-o data si dupa aceia astepti pana la 5! Va tineti respiratia cat numarati pana la 5, apoi expirati pe durata a 5 secunde, dati aerul afara usor. Acesta este un ciclu complet, bazat pe inspiratie, expiratie si pauza egale, pe cate 5 timpi. Faceti 10 astfel de cicluri zilnic, marand, functie de voi, durata timpilor din 5 in 5. Veti vedea ca dupa 3 saptamani veti fi mai vioi si mai stapani pe voi insiva.

Negatie si afirmatie

Multi dintre specialistii care va invata ce sa faceti si cum sa va intariti puterea de a vrea, capacitatea de autosugestie, uita sa explice care este diferenta intre o propozitie negativa si una pozitiva, lucru extrem de important pentru acest gen de antrenament. Toti spun ca, daca doriti sa fiti mai puternici, trebuie sa va autosugestionati, sa spuneti mereu “vreau sa am o memorie mai buna”, “vreau sa-mi controlez emotiile”, “vreau sa fiu mai puternic” sau “nu imi este teama”, nu imi este foame” etc. Se omite esentialul: organismul uman fiind, prin natura sa, de origine divina, nu recunoaste, in majoritatea cazurilor, negatia.

Corpul nostru fizic este construit pe afirmatie si nu pe negatie, pregatat sa invete permanent si nu sa respinga invatatura, pregatat sa primeasca iubirea celor din jur si nu sa o respinga, capabil sa vada si nu sa nu vada. Asa incat, atunci cand folosesti o propozitie negativa, subconstientul tau o transforma intr-una pozitiva. Ca sa evitati astfel de neplaceri cu un efect puternic, trebuie sa folositi doar propozitii afirmative. De exemplu, nu spuneti “nu imi este foame...” ci “sunt satul...” sau, in loc de “nu imi este frica”, pe care organismul vostru o va traduce prin “imi este frica...”, spuneti “sunt puternic, sunt curajos” etc. La prima vedere s-ar putea sa nu remarcati diferenta, dar renuntarea la propozitiile negative va avea un efect benefic atat in ceea ce priveste psihicul vostru cat si asupra fizicului, stiut fiind faptul ca exista o stransa relatie intre cele doua.

Exercitii pentru intarirea vointei personale

Intarirea propriei vointe este in stransa legatura cu capacitatea noastra de concentrare si cu puterea de relaxare, elemente indisolubile pentru o vointa puternica. De aceea va voi prezenta doua exercitii simple dar complexe, care va vor ajuta sa va conturati relaxarea si concentrarea.

Exercitiul 1.

Faceti rost de un cilindru de tabla, gol pe dinauntru. Eventual luati o folie de tabla pe care sa o indoiti. Apoi desenati cu un marker un punct vizibil pe suprafata cilindrului sau in interiorul acestuia. Va veti aseza pe podea, cu picioarele sub voi si va veti concentra atentia asupra acestui punct. Nimic altceva din camera nu mai conteaza. Respirati profund, abdominal. Tregeti aerul mai intai in plamani, apoi in abdomen. Pe masura ce timpul va trece, respiratia va deveni din ce in ce mai profunda si mai lenta. Veti privi punctul desenat de voi pana cand va veti simti ochii obositi si inlacrimati. Nu fortati de prima data. Este suficient daca exercitiul este practicat zilnic, pe durata a 5 – 10 minute.

Tehnica de concentrare asupra punctului va fi complet stabilita atunci candin fata ochilor veti vedea doar punctul vostru, tot ceea ce este in camera fiind ascuns intr-un fel de ceata. Atentie: nu va impuneti sa vedeti ceata. Ea o sa apara atunci cand concentrarea va fi profunda si lebera, nefortata. La o concentrare mai puternica apare senzatia de curbare si de rotire a spatiului din jurul partii de jos a cilindrului, respectiv, partea de jos . Pentru cei mai putin increzatori in fortele lor, se recomanda concentrarea asupra unui punct desenat pe hartie, din ce in ce mai mic.

Exercitiul 2.

Intr-o pozitie cat mai comoda - se recomanda, totusi, pozitia stand cu picioarele sub tine - inchide ochii si relaxeaza-te. Asculta toate zgomotele din camera, fara sa insisti prea mult asupra lor: troznitul mobilei, vantul care bate pe sub usi, o musca sau un tantar mai nervos. Nu insista asupra amanuntelor. Apoi lasa-ti gandurile libere, fara sa respingi nimic si fara sa te gandesti la ceva anume. In clipa cand un gand apare, lasa-l, dar nu-l continua. Veti fi uimiti de cate ganduri sunt in subconstientul noostru.

Urmatoarea etapa esete destinata imaginilor din creier. Lasati toate imaginile sa treaca, indiferent despre ce este vorba. Apoi, dupa un timp, alege o imagine sau mai multe si analizeaza-le pe rand. Sunt in miscare? Cum se misca? Sunt alb-negru? Sunt color? Ce forma au? Ce miros au? Desi pare foarte usor, in practica exercitiul este extrem de dificil, pentru ca este diferenta intre a sti ce forma, culoare sau miros are un obiect si a le percepe cu ochii mintii. Pentru inceput, nu depasiti 4 – 5 minute cu practicarea acestui exercitiu. Concentrati-va atentia pe diverse obiecte, apoi treceti la chipuri de oameni si la propriul vostru chip. Foarte putini sunt cei care se pot vedea pe ei insisi atunci cand inchid ochii. Cei mai multi se stiu, dar nu se pot vedea. Incercati! (Este important ca succesiunea exercitiilor sa fie cea data aici, respectiv mai intai exercitiul 1 si apoi 2 si in nici un caz concomitent)

Forta din cuvinte

Cei care citesc Biblia, nu inteleg semnificatia vorbelor, conform carora “La inceput era Cuvantul. Si Cuvantul era Domnul. Si Dumnezeu era Cuvantul...”. Par vorbe fara rost, am putea spune non-sensuri. Asta pentru ca in ultimii 2000 de ani am participat la o degenerare speciei umane, la o pierdere a capacitatilor extra senzoriale native, pe care de-abia acum, invatam, destul de suspiciosi, sa le redescoperim in fiecare dintre noi. Tot mai multi sunt cei care apeleaza la hipnoza pentru tratarea unor afectiuni cronice sau in fata carora medicina clasica si-a dovedit neputinta. Si mai multi sunt cei care apeleaza la psiholog. Nu stim de ce, decat faptul ca, daca mergem la psiholog si vorbim cu el, ne vom simti mai bine.

Acum multe sute de ani, la inceputurile crestinismului, rolul psihologului il avea preotul, duhovnicul. Pentru ca ei, preotii, slujitorii Domnului, cunosteau secretul Cuvantului si aduceau alinare credinciosilor. Rolul cuvantelor in viata noastra este foarte mare. Daca, de exemplu, suntem la mare si plecam sa facem baie, vecinul de prosop nu se va uita la hainele noastre. Daca, in schimb, il rugam sa se uite, se va transforma in Cerber si nu va avea liniste pana cand noi nu vom iesi din apa. De asemenea, ca sa poti obtine ceva de la o persoana, trebuie sa-i ceri mult mai mult. Bineinteles, ca, de regula, esti refuzat. Dar, dupa un timp, daca-ti reinoiesti cererea, lasand din solicitare, vei fi gasit un tip rezonabil, chiar dragut. Interlocutorul tau nu-si va da seama ca, de fapt, l-ai manipulat prin suprasolicitarea ta. Asa procedeaza patronii cand angajatii incep sa se planga de salarii mici. nul sau cativa dintre angajatii care au abateri sunt concediati, iar restul va tremura la gandul ca-si poate pierde slujba, incat se va declara mai mult decat multumit cu salariul de care tocmai se plansese.

Arta de a convinge

Sa convingeti o persoana inseamna sa transmiteti cuiva idei sau dorinte care vreti sa fie acceptate. Pentru unii dintre noi este usor sa impunem cu forta sau folosindu-ne de avantajul subordonarii. Dar cu adevarat reusesc sa convinga doar acei care se folosesc de cuvante pentru a lasa impresia interlocutorului ca ideile ii apartin.

Pentru a face pe cineva mai receptiv la ceea ce dorim trebuie sa ne pregatim interlocutorul in asa fel incat el sa fie sub influenta a ceea ce urmeaza sa spunem. De asemenea, trebuie sa ne ferim sa-l facem pe interlocutor sa se simta stapan pe el si sa ne respinga propunerile. Tocmai de aceea, trebuie sa evitam sa-i cream interlocutorului o stare de dizconfort, o impresie dezagreabila. daca vedem plictisul in ochii lui, trebuie sa schimbam vorba. Sa discutam despre vreme, despre salarii sau despre femei, despre orice i-ar face placere interlocutorului nostru. Cel mai bine ar fi sa ne cunoastem persoana cu care dialogam. Sa stim ce zodie este, ce studii are, ce preferinte culinare are, ce hobby-uri. In felul acesta ne va fi mai usor sa legam o conversatie. Tot ceea ce ii place respectivului, ne place si noua. Astfel, cel de langa noi va avea placuta surpriza sa constate ca-n fata lui sta o persoana atat de apropiata, incat apropierea merge pana la identificare. In felul acestqa respectivul nu va mai sti daca ideea voastra este a lui sau nu. In timpul conversatiei este bine sa copiati gesturile celuilalt – atentie, nu sa-l imitati pe loc si daca e posibil, chiar si respiratia. Iar pe parcursul dialogului trebuie sa va priviti partenerul de discutii in ochi, fie intr-un singur ochi, nu in amandoi, pentru a inlatura senzatia de dizconfort provocata de o privire aleatoare sau la radacina nasului. Privirea nu trebuie sa fie fixa, imobila, pentru ca altfel interlocutorul va crede ca are ceva pe nas sau la ochi.

Un alt punct esential pe care trebuie sa-l urmariti este daramarea argumentelor celuilalt. Niciodata, nu trebuie sa contracarati o persoana direct. Lasati-o sa-si expuna argumentele si treceti mai departe, ca si cum ati fi de acord cu ele. Apoi prezentati-va propria pozitie speculand nesiguranta celuilalt sau in asa fel incat sa aratati nu ca pozitia lui nu este buna, ci ca a voastra este si mai buna. daca cineva va jigneste, nu-i raspundeti direct la provocari. Pastrati-va stapanirea de sine si nu aratati ca ati fost jigniti. daca ati suferit un esec in discutie, exprimati-va parerea asupra evenimentelor neplacute pe care nu le-ati vrea repetate, dar nu faceti nici un fel de comentariu. Veti lasa impresia unui tip cu capul pe umeri, care stie ceea ce vrea si nu se lasa impresionat de nimic. Prin aceasta pozitie pasiv – activa veti impresiona puternic pe cei din jurul vostru si-i veti face sa-si puna intrebari in legatura cu persoana voastra. +sta este primul semn ca ati reusit sa va impuneti vointa chiar si in cazul unui esec, fapt ce va va spori popularitatea si increderea pe care cei din jur o vor avea in voi.

Trebuie sa mai stiti un mic secret de a va impune in fata celorlalti: repetabilitatea fara repetare. Adica va veti prezenta aceeasi idee dar sub alte forme. Nu trebuie sa o prezentati sub aceeasi forma deoarece veti trezi suspiciunea interlocutorului. De exempluvreti ca anumite vorbe sa ajunga la o persoana cu care nu prea aveti de-a face. Atunci veti actiona prin intermediul unei persoane din anturajul acesteia. Veti vorbi cu intermediarul, ii veti spune ca l-ati remarcat de cand ati venit in firma, ca ati vazut cat de muncitor este, cat de deosebit este fata de ceilalti colegi ai lui. Ii veti spune ca l-ati vazut muncand cel mai mult si ca va plac oamenii care muncesc, ca poate o sa iesiti o data la o bere sau la o cafea. Il intrebi in ce cartier locuieste si ce preferinte are. Apoi, vei constata ca aveti aceleasi preferinte. Nu impingeti discutia mai departe. Legatura cu intermediarul a fost facuta. Respectivul se va duce in biroul lui si va vorbi foarte frumos depre voi, facand posibila legatura indirecta cu persoana care va intereseaza.

Continuati cateva zile acest joc, apoi, duceti-va in biroul cu pricina. Deja toti va stiu din auzite. Acum are loc primul contact vizual. Salutati-i pe toti, fara sa aratati ca va intereseaza cineva mai mult. Deja, dupa ce veti pleca din biroul in cauza, veti putea saluta oricand persoana care va intereseaza, in orice mediu ar fi: la serviciu sau pe strada. Pasul urmator este legatura directa si va fi prezentat mai departe.

Destin sau Soarta

Pentru cei care sunt dispusi sa faca ceva cu ei si pentru ei, le vom spune ca trebuie sa faca deosebire intre Destin si Soarta. Multi confunda aceste lucruri. Tot timpul auzi la televizor o gramada de specialisti care afirma ba ca omul isi are soarta dinainte stabilita, ba ca are liber arbitru. Ne ghidam viata zilnica dupa tot felul de horoscoape pe care le citim in reviste sau le auzim la televizor, fara sa stim ce este, de fapt un horoscop. Cand vedem vreo tiganca care descanta sau da in bobi sau in carti, mergem repede la ea sa ne spuna ce vom face in viitor. Si asta doar pentru ca suntem foarte slabi pentru a sti ca viitorul este in mainile noastre, ale fiecaruia.

Soarta este punctul de plecare si cel de sosire. Destinul este ceea ce exista intre punctul de plecare si cel de sosire. Si in timp ce punctele de baza ne sunt date, ceea ce va fi intre ele este lasat la latatudinea noastra. este ca si cum avem de traversat un munte. Unii il ocolesc, altii il trec pe poteci marcate iar altii se catara din stanca in stanca. Toti vor ajunge in acelasi loc, dar unii mai devreme, altii mai tarziu, altii chiar deloc, se intorc din drum. Dar toti trebuie sa trecem muntele. Toti avem o Soarta, dar ne facem propriul Destin, putand evolua astfel mai repede. In conditiile in care refuzi sa-ti traiesti viata ti-ai pierdut dreptul de a-ti decide propriul Destin. Multi spun ca ce rost mai are sa traiesti intr-un fel sau altul, cand, de fapt, rezultatul este acelasi – Moartea. O viata-ntreaga ne pregatim de moarte. Dar nu uitati ce spunea marele nostru Cosbuc, punand vorbele in gura lui Decebal, ca “...nu-i tot una leu sa mori / ori caine-nlantuit.”

Adevarul despre lumea nevazuta de dincolo

Dintotdeauna oamenii au stiut ca dincolo de ei exista forte supreme pe care nu le pot intelege dar la care au apelat mereu in momentele de criza. Mai intii au fost fulgerele si tunetele, de care primii oameni se speriau, apoi au fost zeii – si fiecare popor a avut zeii sai – pentru ca ulterior locul acestora sa fie luat de profeti. Incepind cu anii `60, in viata oamenilor a patruns o credinta noua care, desi inainteaza cu pasi mici, tinde, de la un an la altul, sa se generalizeze. Este vorba despre credinta in existenta entitatilor extraterestre, despre puterile fantastice pe care le detin aceste fiinte cit si despre faptul ca noi, oamenii, suntem niste experimente genetice ale acestora sau urmasii lor.

Biblia Fortei Vitale

De cateva luni pe tarabele din Bucuresti poate fi vazuta o carte cu un titlu ciudat, “Biblia Fortei Vitale”, avand un numar de 274 de pagini, impartite pe 8 capitole. Cum de editura sub egida careia aparuse cartea, nu auzisem, am mers pe firul telefoanelor publicate in paginile finale, dorand sa stam de vorba cu autorii acesteia. De ce? Pentru ca noua biblie sustinea existenta extraterestrilor, continand texte despre lumile din Univers si despre diverse civilizatii disparute de-a lungul anilor, pe Terra. Dupa cateva zile de incercari si telefoane, am reusit sa stabilesc o intalnire cu cei patru autori ai ciudatului manuscris pe care, la dorinta lor ii vom numi Adrian, Bogdan, Catalin si Dumitru. Toti au varste cuprinse intre 35 – 51 de ani, primii fiind din Craiova si Timisoara iar ultimii doi fiind bucuresteni. Nici unul nu este om de litere si nici nu a publicat vreodata ceva, pana in momentul de fata.

Biblia vorbeste despre existenta dintotdeauna a fiintelor superioare care ne vegheaza si ne indruma pasii de-a lungul vietii. In fiecare individ in parte exista o mica armata condusa de o entitate superioara, entitate care are o traire dubla, una in interiorul organismului uman, nevazut, unde apara corpul de eventualele incercari de posedare a acestuia de catre fiinte ale intunericului si o alta existenta paralela, in lumea de unde vine. Lumile superioare, universurile, ierarhiile pe care trebuie sa le parcurga orice fiinta umana, istorii despre civilizatii stravechi din universuri, despre ceea ce oamenii considera Iad si Rai, toate acestea sunt descrise in noua Biblie.

R.: Am vazut ca aveti specializari diferite si ca sunteti din zone diferite ale tarii. Cum v-ati intalnit, unde?

D.: Intilnirea noastra a fost stabilita de cei care au grija de noi. Pana in urma cu aproape un an nu ne cunosteam, desi fuseseram contactati de fiintele extraterestre, fiecare dintre noi, de cativa ani buni. Mentorii nostri au stabilit intalnirea noastra. Ne-a spus la fiecare unde sa mergem ca sa ne intalnim. Iar cand ne-am vazut fata-n fata, parca ne cunosteam de cand lumea.

Pe rand, cei patru povestesc cum a inceput totul. Cu exceptia unuia dintre ei, a carui activitate a inceput dupa ce a intrat, adult fiind, prima data in biserica, la varsta de 31 de ani, ceilalti trei au luat contact cu fiintele extraterestre in locuri clasice, acasa sau in cantonamente. Singura pasiune comuna a celor patru, inainte de a se intalni, a fost sportul, unul fiind jucator de fotbal in Divizia C, unul instructor de dansuri sportive, iar doi dintre ei, practicanti de aiki-do. Pana la intamplarile ai caror protagonisti au fost, nici unul nu era interesat de viata de dupa moarte, de extraterestrii sau de problemele existentiale. Cum spunea A., “Totul a inceput brusc, iar noi am fost la un pas de a innebuni.” Caci ce altceva ar putea face un om daca s-ar trezi dintr-o data ca incepe sa faca anumite miscari, ca incepe sa spuna povesti si legende de care nu auzise sau ca vorbeste un anumit limbaj pe care nimeni nu il poate trece in nici o categorie terestra?!

A.: Familiile noastre au vrut sa ne interneze la nebuni si chiar si noi incepeam sa credem ca am clacat. Dar fortele pe care le simteam ca ne stapanesc in anumite momente ne-au spus ca nu trebuie sa ne facem griji, pentru ca ei sunt acolo si vor avea grija de noi.

R.: In ce calitate ati scris Biblia? Va considerati prooroci sau doar niste cronicari si in aceste conditii, de unde v-ati luat materialele?

B.: Niciodata nu am avut pretentia ca am fi niste prooroci. In plus, fiecare om are o anumita misiune aici, pe Pamant, iar a noastra nu e cea de prooroci. Sa spunem, mai curand ca suntem o combinatie de cercetasi, cronicari si luptatori – o combinatie periculoasa ar putea spune unii. Nu vrem sa-i convertim pe oameni. Le prezentam doar anumite lucruri pe care pana la ora asta nu le-au inteles. Fiecare trebuie sa se descopere singur pe sine si pe cei din el. Noi doar ii ajutam sa-si puna unele intrebari. Cat priveste inspiratia noastra, nu putem vorbi despre asa ceva. Noi am fost ca niste canale receptoare radio, totul fiind dictat de fiintele superioare.

Conform spuselor celor patru, entitatile care le contacteaza se manifesta in plan fizic prin intermediul lor. Practic cei patru se trezesc vorbind ore in sir intre ei sau cite unul preia initiativa si povesteste. De fiecare data cand o entitate preia controlul miscarilor si pe cel al vorbirii, se recomanda in prealabil, descrie lumea din care vine, gradul pe care-l are si raspunde la unele intrebari ale baietilor.

Familia Imperiala

Asa se numeste unul din capitolele cartii in care sunt descrise Ierarhiile Ceresti.

C: La dictarea acestui capitol a venit de foarte departe o entitate care s-a recomandat Kalinin, cronicar imperial. Apoi a inceput sa ne vorbeasca despre rolul Familiei Imperiale in evolutia si conducerea universurilor.

Trinitatea este baza Familiei Imperiale - Dumnezeu Tatal este creatorul si stapanul acestui univers, fiind reprezentat de o Forta Vitala de culoare albastra, Iisus, este ultimul membru imperial, fiind reprezentat in starea sa pura de o Forta Vitala de culoare galbena si Sfintul Duh, fara de care nimic nu ar exista si care este Forta Vitala de culoare portocalie. Trinitatea sta la baza ordinii si evolutiei tuturor fiintelor, conducand, totodata, armatele imeriale impotriva luptatorilor negativi ai Fortei Vitale. Urmeaza apoi prezentarea comandantilor garzii imperiale, a luptatorilor de elita ai Fortei Vitale. In carte se vorbeste pentru prima data de o matrice a Creatorilor, fiecare Creator avand creati, sub El, cat si pe proprii Sai Creatori, care la randul lor isi au Creatorii etc. In ceea ce il priveste pe Iisus, ca si membru al Familiei Imperiale, este complet diferit de Iisus din Nazareth, care a fost doar un nivel energetic foarte mic, venit intr-un organism creat special pentru el. “...asta din cauza ca la nivelul sau energetic, la care a venit, orice corp normal s-ar fi dezintegrat, pur si simplu. Din cauza asta corpul in care s-a coborat Iisus, ca Forta, a fost creat special si dupa ce misiunea Sa s-a incheiat, corpul a fost luat de pe Pamant...” afirma A.

R. Cine l-a luat si unde a fost dus?

A.: L-au luat creatorii nostrii, zaranii, cei care, gresind cu atlantii – gresala care a costat multe vieti de luptatori – au fost condamnati sa ramina printre noi, in noi, pentru a ne apara. Cat priveste corpul, el se gaseste pe Luna, pazit de o unitate de luptatori de elita, pentru ziua celei de a doua Coborari. La capul sau, exista o cruce imensa, care in ziua respectiva va fi vizibila de pe Terra. Putini au fost cei care au incercat sa fure corpul, pentru ca toti se tem de luptatorii care-l pazesc si care sunt cei mai buni si mai fanatici din universul asta.

R.: Inteleg ca din punctul vostru de vedere totul e o lupta? Nu exista si pace in univers?

D.: Nu, doamne fereste. Doar ca viitorul planetelor, popoarelor, universurilor, sunt decise ca urmare a unor lupte. Vrei sa stii care sunt cei mai puternici luptatori la ora actuala? Pentru ca, probabil te gindesti la arme care mai de care mai sofisticate. Exista si asa ceva, dar cei mai puternici luptatori din universul asta sunt luptatorii Cuvantului, care fac parte din Ordinul Sublim si sunt luptatori ai Trinitatii, fiind deopotriva si luptatori ai pacii. Nimeni nu are curaj sa le stea impotriva, iar lumile pe unde trec sunt pacificate. Problema e ca, uneori, pana ajung ei in anumite lumi, acestea sunt distruse de luptatorii Fortei negative.

R.: Ajutati-ma sa inteleg. Vorbiti despre aceeasi Forta Vitala? Adica o aceeasi putere suprema ii conduce si pe unii si pe ceilalti, dar unii impotriva celorlalti?

B.: Si da si nu. Vezi tu, totul in univers este in echilibru. Daca pui o piatra, intr-o parte, sa zicem, trebuie sa iei o alta parte din alta parte, pentru a respecta acest echilibru. +sta e rolul Fortei negative, ca parte componenta a Fortei Vitale – sa pastreze echilibrul si sa se asigure ca acesta e stabil. Altfel se poate ajunge la dezastre atat de mari, ca nici macar nu-ti poti inchipui. La nivele mari, Forta Vitala este inteleasa. Acolo nu exista Forta pozitiva sau negativa, ci doar Forta, cu cele doua componente ale sale in echilibru.

R.: Multi se tem de Apocalipsa, de Iad. Care este parerea voastra despre acestea? Exista? Se va termina viata pe Pamant? Va fi distrus Pamantul?

Rid toti, ca de o gluma buna.

D.: Daca ar sti oamenii ca pana la ora actuala Pamantul s-a “sfarsit” de nu mai putin de 14 ori la rand, nu cred ca s-ar mai teme in halul asta. De fapt, teama vine din necunoastere. E adevarat, uneori finalurile au fost foarte violente, dar asta nu e un motiv de spaima, atata vreme cat iti cunosti evolutia spirituala. Uite, daca eu iti spun ca in anii astia va incepe sfarsitul lumii si lumea nu va sesiza asta, ma crezi? Finalul al 15-lea va fi unul de trecere de la o evolutie la alta, multi urmand sa dispara in razboaie. Iar esenta noii omeniri va veni de unde nu se asteapta nimeni.

Iadul, dupa cum le-au spus entitatile care i-au contactat, nu exista in forma lui terestra. Practic sunt doua tabere care lupta permanent una impotriva celeilalte, fiecare fiind convinsa ca ea reprezinta binele si pe adevaratul stapan al Universurilor. Numai ca in tabara luptatorilor Intunericului, nu se accepta esecuri. Cei care se intorc infranti sufera atat de mult, incat prefera sa moara in lupta. Iar pedepsele cele mai mari nu sunt cele fizice, ci cele sufletesti. Daca ai tinut foarte mult la cineva esti obligat sa asisti la chinuirea persoanei iubite, daca ti-a placut sa mananci sau sa bei, vei suferi de foame si de sete, daca ti-au placut femeile frumoase vei fi condamnat sa traiesti cu o femeie urata, bolnava, plina de bube purulente care sparg etc. Mai mult, la baza sa, Iadul este o creatie divina, pe care stapanii Universurilor au creat-o pentru a defini mai bine notiunea de Bine si de Rau, pentru a exista o comparatie.

Master, Marele Maestru al Fortei Vitale

R.: Vorbiti-mi despre Master. In cartea voastra pareti sa ii acordati o cinste deosebita si o putere inegalabila.

B.: Master este cel mai puternic si mai batrin maestru din toate universurile si este frate bun cu Sfantul Duh. El i-a pregatat pe cei mai buni luptatori din univers si tot el l-a pregatat pe Iisus, ca luptator, dar si pe Lucifer.

R.: Adica Lucifer a fost pregatat de cel mai bun maestru de lupta?

B.: Bineinteles, cum altfel crezi ca ar fi facut fata atator puteri care au incercat sa-l distruga? Despre Lucifer, insa, nu se stie un lucru. Toata lumea il acuza ca e dusmanul lui Dumnezeu si stapanul necontestat al tuturor fortelor intunericului. Dar Lucifer e bun, in esenta. El a fost pregatat special ca sa preia comanda armatelor intunericului. Asta a fost misiunea lui. El constientizeaza ca lupta impotriva Creatorilor sai si asteapta resemnat sfarsitul razboaielor, pentru ca stie care va fi finalul. Din punctul asta de vedere, Lucifer e demn de toata lauda, intrucit isi duce misiunea pana la capat, oricit de ingrat ar fi rolul sau.

R.: Dar noi, oamenii, am fost invatati sa il uram pe Satan, pe Lucifer si sa-l privim ca pe cel mai mare vrajmas...

D.: Nu-l confunda pe Lucifer cu Satan. Satan e doar stapanul acestui pamant. De fapt, nici macar nu mai e, pentru ca razboiul in plan astral pentru evolutia oamenilor s-a dat in urma cu 2000 de ani si a fost cistigat. Ceea ce se intampla acum e un razboi dus in plan fizic, prin care Satan si implicit stapanul sau, Lucifer, incearca sa traga de partea lor o bucata cit mai mare din Trecut. Pentru ca daca Forta Vitala este stapana peste Viitor, fortele intunericului stapanesc Trecutul si prin Trecut incearca sa rupa o parte cit mai mare din Viitor, ca sa-si mareasca imperiul.

R.: Sa revenim la Master. Daca e cel mai bun maestru din toate universurile, de ce nu pune capat luptei? Sau de ce pregateste si luptatori ai intunericului?

A.: La ora actuala nu mai pregateste pe nimeni. S-a retras cand a vazut ca o parte din elevii lui au tradat cauza Fortei Vitale, trecand de partea intunericului. Din cand in cand, mai participa la unele lupte, dar atunci, de regula cand adversari sunt unii dintre cei pe care el insusi i-a pregatat. Considera ca e obligatia sa de a-i distruge pe cei pe care el insusi i-a pregatat.

R.: I-ati vazut vreodata pe cei care va vorbesc? Cum arata?

C.: I-am vazut de cateva ori, de fiecare data cand a avut loc vreo intalnire protocolara, cand superiori de-ai lor veneau in inspectie ca sa vada ce au realizat pana la ora respectiva. A. ii vede insa de fiecare data pe cei care vin sa ne vorbeasca, dar nici el nu-i vede decit daca i se da voie. De fiecare data ni se spune ca pe noi trebuie sa ne intereseze misiunea noastra de aici, de pe Pamant, nu cum arata ei. La nivelele lor pot lua mai mult forme, dar de cele mai multe ori humanoide.

R.: Povestiti-mi despre una din aceste intalniri de protocol.

A.: Cea mai importanta a fost in urma cu doi ani, cand un Creator de dincolo de Universuri a trecut pe aici. Cei din noi ne-au pregatat timp de aproape sase luni pentru protocol. Ce sa spunem, cum sa ne comportam, ce sa acem si ce sa nu facem. Ce sa mai, in clipa in care ni s-a spus ca e timpul sa mergem in locul unde urma sa vina, ni se cam taiasera picioarele. In cele din urma am ajuns la locul cu pricina – era intr-o seara si era in apropierea unei paduri. Eram noi patru si inca sapte elevi de-ai nostri, cei mai buni pe care ii pregatisem cu ajutorul lor. In clipa in care ne-am asezat in ordinea indicata, unul din protectorii nostri a tras alarma – zona era plina de luptatori ai Fortei negative. Atunci s-a dat semnalul de plecare, entitatile au inceput sa vorbeasca intre ele – noi intelegeam doar o parte din ceea ce spuneau. In rest, miinile faceau tot felul de semne care mai de care mai ciudate, care, spuneau ei, faceau parte din protocolul de avertizare a celor neavizati sa paraseasca locul. Pana la urma ne-au oprit din alergare la vreo 2 km de vechiul loc, dar nici aici nu scapaseram de toti luptatorii negativi. A urmat un avertisment, apoi au fost chemate din astral niste trupe de elita care au distrus totul in calea calatorului care urma sa vina. Apoi, toti cei prezenti ne-am trezit cu capetele in pamant si fara sa mai putem spune ceva – efectiv nu puteam vorbi. Imediat, printr-unul din discipolii care venisera cu noi, a inceput sa vorbeasca cineva. De la primele cuvante toti am inmarmurit, pentru ca era trimisul imperial. S-a minunat de cum s-a schimbat lumea asta, apoi le-a adresat cateva cuvante protectorilor nostri, noua ne-a spus ca se asteapta multe de la noi, iar in final, spre marea noastra spaima, s-a adresat infernurilor, vorbindu-le de parca ar fi fost copiii sai si spunindu-le ca trebuie sa isi indeplineasca misiunea ca si pana acum. Apoi am simtit toti cum cineva ne forta sa ingenunchem si... atat. Trimisul plecase. Am revenit la treburile noastre si am pus pe hirtie tot ce se intamplase in cursul acelei intalniri...

Biblia Fortei Vitale este o carte plina de intamplari neprevazute, de istorii ciudate. La unele, recunosc, mi s-a facut pielea de gaina doar la simplul gind ca asa ceva s-a intamplat. Daca eu cred in asa ceva? Ca sa ramin in aceeasi termeni, misiunea mea e sa scriu despre ce se petrece, cit mai corect, fara sa influentez pe nimeni. Si asta incerc sa fac de fiecare data cand scriu vreun material.